Expoziția „OMUL FĂRĂ MEMORIE”, Teodor ZAICA/Mircea HRISTESCU

Pe data de 6 februarie 2024 a avut loc vernisajul expoziției ”Omul fără memorie”, a celor doi tineri artiști. În deschidere a luat cuvântul Mădălina Manolache, istoric de artă.

”Teodor Zaica și Mircea Hristescu se întâlnesc într-un dialog artistic generat de preocuparea comună pentru un fenomen puțin vizitat în istoria artei românești recente: programul ideologic de crearea omului fără memorie. Cei doi își propun să reînvie memoria victimelor represiunilor concentraționare, prin lucrări pline de forță, de la portretele încărcate cu un spirit iconic, la compozițiile reprezentând scene ale unor măsuri punitive abuzive menite să modeleze un nou Om.

Teodor Zaica expune lucrări de mari dimensiuni din seriile „Închisori comuniste” și „Creare a omului fără memorie”, în care doi poli opuși, veșnicul Bine și Rău se luptă, oglindind astfel frământările interiorului uman. Compozițiile sale tulburătoare, populate de victime, torționari și unelte ale torturii, evocă o atmosferă de purgatoriu, fixată în atemporalitate. Artistul lucrează cu arhive de imagini și referințe de film (Binecuvântată fii închisoare, N. Mărgineanu și Călăuza lui Tarkovsky), prin transferul și prelucrarea imaginii până la dematerializare, într-o condamnare la (auto)distrugere. În tratamentul distorsionat al chipurilor și aspectul fragmentar al compoziției se citesc referințe la opera lui Francis Bacon și Anselm Kiefer. Dincolo de subiectul abordat, Zaica invită privitorul la contemplare asupra naturii umane coruptibile, cât și la reziliența căpătată prin refugiul într-un plan superior.

Lucrările lui Mircea Hristescu contrabalansează puternicul dramatism al conlocutorului său, fiind doar în aparență mai luminoase, abordând o voită economie cromatică și o realistă simplitate care sporește adâncimea subiectului. Artist multimedia, Hristescu alege în creația recentă pictura ca mediu de lucru predilect. Reorientându-se către Pictura tradițională și modernă, cu trimiteri la artiști români contemporani (căutările formale transfiguratoare ale lui Horia Bernea sau pauperitatea evocată în pictura Ion Grigorescu), el își găsește totodată inspirația în fotografie. De aici aspectul variat,  asumat al studiilor sale formale, pe alocuri profund subiective (cele 24 de pâini reprezintă o jertfă dar și un autoportret indirect), în încercarea de a explica plastic conținuturi de ordin mistic. M. H. este interesat să capteze imaginea care tinde spre sacralizare a omului asuprit, cât și a obiectelor din vecinătatea sa, care câștigă astfel un sens simbolic.

Expoziția-întâlnire a celor doi artiști facilitează accesul Privitorului către coordonatele unui tărâm străin, pierdut în mit, poate unul și același în care se petrece și supraviețuirea prin speranță, prin iertare și iubire.”

Expoziția se poate vizita în perioada 6 – 29 februarie 2024.