24 Noiembrie 1864 se năștea Henri de Toulouse-Lautrec

Henri Marie Raymond de Toulouse-Lautrec-Monfa

(24 Noiembrie 1864, Albi, Franța – 9 Septembrie 1901, Malrome).

Pictor și litograf francez, din perioada postimpresionistă,  Toulouse-Lautrec a fost descendent a unor vechi familii aristocratice (conții de Toulouse și viconții de Lautrec, înnobilați încă din timpul lui Carol cel Mare). În copilărie, fractura coapselor îl face să rămână cu picioarele mai scurte, accident care își pune amprenta asupra sensibilității sale .

Studiază pictura la Paris, din 1882, cu Bonnat, de la care trece în atelierul lui Cormon, unde va fi coleg cu Van Gogh și Emile Bernard. Din 1886 se stabilește în Montmartre, devenind un obișnuit la cabaretelor și restaurantelor (Moulin Rouge, Moulin de la Galette, Mirliton, Circul Fernando, etc)

În ciuda faptului că experiențele diferitelor curente artistice de la sfârșitul sec. al XIX lea nu-i erau străine, activitatea sa nu poate fi încadrată în vreo categorie schematică. Chiar el spunea: „Nu aparțin nici unei școli. Lucrez singur în ungherul meu.” Originalitatea picturii sale corespunde personalității sale neobișnuite. Stilul lui, deosebit de personal, i-a dat posibilitatea să capteze spiritualitatea epocii sale, a acelei epoci în care a trăit și pe care a observat-o atât de pătrunzător. A fost un observator atent al spectacolului animat al vieții din Montmartre în care se perindau dansatori și dansatoare, acrobați, băutori de absint, personaje decăzute.

Perioada cea mai fecundă a creației sale se situează între anii 1889 și 1898. În pictură, se dovedește un colorist plin de vervă, dublat de un desenator cu rare posibilități în fixarea gesturilor, a mișcării personajelor sale. Toulouse-Lautrec se alătură avangardei artistice. Devine un pictor căutat de colecționari, organizatori de expoziții și editori. Critica îi rezervă, de asemenea, cronici pline de apreciere. La începutul anului 1896, galeria pariziană „Manzy-Joyant” organizează o mare expoziție cu lucrările lui Toulouse-Lautrec.

Din păcate, starea de sănătăte a artistului se deteriorează, ceea ce se răsfrânge și asupra activității sale.

Ultima parte a vieții lui Toulouse-Lautrec devine dramatică. Modul de viață pe care l-a dus timp de zece ani nu rămâne fără efect asupra sănătății sale și așa deficitară. Devine din ce în ce mai neliniștit, mai agresiv și se neglijează. La 15 iulie 1901 părăsește Parisul, mama sa îl duce la moșia familiei, la Malrome. Pe 9 septembrie se stinge în brațele mamei sale.

Sursa: Wikipedia, Constantin Prut, Dicționar de Artă Modernă, ed. Albatros,

Sursă fotografii: https://www.artelino.com/articles/toulouse_lautrec.asp

Toulouse-Lautrec – În Salonul de pe Rue des Moulins, 1894 – Musée Toulouse-Lautrec, Albi

Toulouse-Lautrec – Aristide Bruant

Toulouse-Lautrec – Jane Avril